FULGUL DE ZAPADA

Pe obraz, pe nas, pe umar,
Tot cad fulgii fara numar,
S-a oprit in palma unul,
Iute, iute, inchid pumnul.

Desfac pumnul, Unde-i fulgul?

Am in mana-un strop de roua,
Sau un bob de apa? Ploua?
S-a topit in mana mea
Ca o lacrima de nea...



             autor: Constantin Rades

Ursi Polari - Video

Din gradina de legume

Din gradina de legume
Toate le cunosc pe nume
Uite colo musuroi
Capatani si Usturoi
Discutand cu doi Cartofi
Grasi, infumurati si fonfi
Langa Ceapa se azmute
Un sfrijit de Ardei iute
Are el o rafuiala
Cu Gulia rea si cheala
E-o problema a lor mai veche
Nu e Morcov la ureche
Si ca martor isi aduce
Un var prim: Ardeiul dulce
Nici Gulia nu se lasa
O Ridiche si o Varza
Vin sa-i faca ei dreptate
Mai incolo mai departe.
Vinetele stau si ele
La sfat cu trei Patlagele.

Iepurele şi ţestoasa

Un iepure, care privea mersul leneş al unei ţestoase, îi spuse acesteia în glumă:
− Vrei să facem o întrecere, să vedem cine aleargă mai repede?

Ţestoasa a fost de acord.

A doua zi, dis-de-dimineaţă, veniră la locul hotărât pentru începerea cursei. Multe animale voiau să privească întrecerea şi aşteptau cu nerăbdare. Domnul Şoarece trase o linie roşie pentru start şi veveriţa dădu semnalul de plecare cu un fluier. Iepurele porni val-vârtej, iar ţestoasa încetinel, după cum îi era felul.

Cum o luase cu mult înaintea ţestoasei, iepurele se aşeză să mănânce câţiva morcovi proaspeţi.

În timp ce mânca, trecu şi ţestoasa, transpirată, dar hotărâtă să nu se dea bătută.
Iepurele mai alergă puţin şi, în dreptul unui sat, se aşeză sub un copac să se odihnească.
Târziu, ţestoasa îl ajunse din urmă, dar trecu mai departe fără să se oprească.

Iepurelui i se făcu somn. Îşi spuse:
− Soarele ăsta e prea fierbinte! Mai bine dorm un pic! Ţestoasa e înceată şi voi avea timp s-o întrec!

Când se trezi, văzu că se lăsase noaptea. Sări ca ars şi porni pe urmele ţestoasei. În depărtare,  o văzu cum trece linia de sosire şi câştigă întrecerea.  Toate animalele au aplaudat-o.  I-au dat apoi o cupă, ca unei mari câştigătoare.

Iepurele a ajuns târziu, obosit şi ruşinat! Tocmai el, care credea că este cel mai bun alergător.

Aşa a aflat că răbdarea şi perseverenţa sunt daruri nepreţuite.

Daruim ce avem in inima

Într-o zi, un om bogat i-a dăruit unui sărac un coș plin cu gunoi, ca să își bată joc de el.
Omul zâmbi și plecă ţinând în mână coșulețul primit. Ajuns acasă, a început să-l curețe, să-l spele și apoi l-a umplut cu cele mai frumoase flori.
S-a întors la omul bogat și i-a înmânat acestuia coșulețul. Omul rămase surprins și-l întrebă:
“De ce mi-ai dat atâtea flori frumoase, când eu ți-am dat numai gunoi?”.
Omul sărac răspunse: “Orice persoană dăruiește ceea ce are în inimă."

Cărticică de trei ani - Constanţa Buzea

Cărticică de doi ani - Constanţa Buzea

Cantec - Sunt Copil ca fiecare

Sunt copil ca fiecare
Si ma joc mereu,
Jucaria cea mai mare
Este tatal meu.

Si cand tata nu-i acasa
Ci-i altundeva
Jucaria cea frumoasa
Este mama mea. 

Si cand mama si cu tata
Sunt plecati de-aici
Pentru joc, sa tineti seama,
Am niste bunici.

Scumpa mama, draga tata
Roata nu sta-n loc,
Ca voi fi si eu odata
Jucarie-n joc.

Textul: de Adrian Paunescu

DACA VREM SA FIM VOINICI

Daca vreau sa fiu voinic
Fac gimnastica de mic
Merg in pas alergator
Ma opresc, respir usor
Uite-ma cum stiu sa zbor.

Toata lumea e a mea
Cand ma intind jos pe podea
Asta-i doar un inceput
Ia priviti cat am crescut.

Tudor Gheorghe - Mama coace paine

Mama coace paine
Soare in ferestre
Soarele e unu
Mama una este

Canta un greier din aripa
Greierus, nu tarai
Mama s-a culcat o clipa
Si o poti trezi, trezi

Greierusul fara casa
Uite nu mai tarai,jur
Dar nici frunza sa nu caza
De ce cade ea zurzu.

Mama coace paine
Soare in ferestre
Soarele e unu
Mama una este

Stea, stea logostea
Leagana fetita mea
Stea, stea logostea
Leagana fetita mea
Ca eu-s tare ocupata
Si ea vrea mult leganata
Stea, stea logostea
Leagana fetita mea

Leagan-o blind si mereu
Stea, stea leganea
Sa creada ca o legan eu
Stea,stea leganea
Leagana fetita mea
Ca eu-s tare ocupata
Si ea vrea mult leganata
Stea, stea logostea
Leagana fetita mea

Mama coace paine
Soare ïn ferestre
Soarele e unu
Mama una este


Tudor Gheorghe - Cantece pt. copii

Numara cu fluturasii

Fluturaşii numărau
Câte flori pe văi erau.
Fîl - fîl colo, fîl- fîl ici,
Un doi trei şi patru, cinci!
Şase, Şapte,opt şi nouă,
Vine seara cea cu rouă,
Fugi acasă că te plouă!!!

La mare

Ne-am scaldat noi, ne-am bronzat
Si din mare am adunat:
Scoici, meduze, pietricele,
Racusori si-un pumn de stele.
Numai crabul a scapat,
În adânc s-a scufundat!

Baiatul si fetita

A fost odata un baiat singur. De mic voise sa construiasca drumuri si poduri, la fel ca tatal sau. Dar tatal sau muri, cand el avea cinci anisori. Iar mama se imbolnavise grav si doctorii nu ii mai dadeau sanse de viata. Baietelul se afla singur, in camera sa, aruncandu- si privirea tematoare, nefericita, pe o carte cu poze. Se vedeau acolo poze cu drumuri inalte, autostrazi, poduri suspendate, pline de oameni si masini. Dupa atata citit, baietelul adormi cu capul pe carte si visa...

In vis, se facea ca merge pe un drum intortocheat, ca un labirint. Drumul era plin de praf si pustiu. Niciun om nu se zarea. Deodata pe cer aparu o stea stralucitoare. Baiatul isi spuse : ”Aceasta este steaua mea. Ea inseamna ca exista speranta.” Atunci Dumnezeu cobori din cer si aseza pe capul baiatului cununa sperantei. Cel ce purta aceasta cununa devenea de neinvins. Nimeni nu-l putea rapune. Plin de curaj, prinzand puteri, baietelul descoperi ca deodata peisajul din fata lui incepu sa se schimbe. Aparura arbori, flori, manunchiuri de iarba, fructe pline si zemoase, albine, si tot felul de pasari. Se simtea in aer mirosul apei lovindu-se de nisip. Coborand, se pomeni pe o faleza, alaturi de pescarusi, iar din apa cine iesea ? O fata frumoasa, micuta ca si el, cu parul lung, imbogatit cu flori, care ii ducea un buchet de flori. Baiatul cobori in graba, plin de fericire, si o imbratisa pe fetita, strangand amandoi buchetul de flori la piept.

Si visul se termina, iar baietelul se trezi. Trebuia sa o gaseasca pe fata din vis, isi spuse el, dar cum ? El era atat de mic si lumea atat de mare. Afara batea vantul cu putere si zdranganea ferestrele. Se lasase noaptea. Cerul se umplu iarasi de stele. Baiatul deschise geamul si vazu o stea cazatoare. Isi puse o dorinta. Ar fi vrut sa ajunga in locul acela ciudat, la margine de apa, unde traia fata dragostei lui. Usa camerei lui se deschise incet, dar baietelul nu baga de seama. Cineva intra si sopti cu o voce suava : « Am venit la tine, dragul meu ! » Baiatul se intoarse si o vazu pe ea. Era atat de frumoasa ! Avea o rochie lunga, albastra, decorata cu flori, dintii albi, stralucitori, chipul ca soarele si corpul ca trestia miscatoare. Iar in mana, avea buchetul de flori. « Am auzit ruga ta, iubitul meu, si am venit la tine. O stea m-a calauzit pana in camera ta. Uite, steaua aceea ! » Si fetita ii arata steaua de pe cer care o ajutase.

De atunci, viata lor se schimba, si impreuna traira fericiti si mai traiesc si astazi, undeva, pe malul unei ape.