Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fructe. Afișați toate postările

miercuri, 30 octombrie 2013

„Mărul” de V. Suteev

MARUL BUCLUCAS
                                                               
                                                           
          Într-o zi de toamnă târzie când copacii se goliseră de mult de frunze, în vârful unui măr sălbatic , din pădure, mai atârna un măr, un singur măr.
            Tocmai în timpul acesta, iepuraşul _ Iepurici, care alerga prin pădure , a văzut mărul.
            Dar cum să-l ia de acolo ? Mărul era sus, sus de tot iar el nu putea să sară până la el !
            - Crra – crra !  …se auzi de sus dintr-un brad. Era Cioara cea neagră şi urâtă care râdea.
            Se uită iepuraşul – Iepurici la ea cu uimire şi-i strigă:
-          Ei, Cioaro , rupe-mi şi mie mărul ala de sus !
Cioara a zburat din brad şi a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi mărul a căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro ! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…. Şi a luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta? Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.
Ţepoşilă , buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
-          Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins.
Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
-          Să-mi dai mărul chiar acum !  Eu l-am găsit !
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice: - Degeaba vă certaţi . Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
            - Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul !
            - Ba e al meu – croncănea  Cioara – că eu l-a rupt!
            - Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins !
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe Cioară cu lăbuţa peste cioc.
Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie supărat: - Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?
Toţi se reped spre el, şi-i spun:
-          Tu , Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.
Şi i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
A stat Moş Martin s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea  dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu ! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom ?
- Crra – crra  - fireşte că eu ! a răspuns Cioara.
- Buun ! Şi cine l-a prins ?
- Eu, Eu Moş Martine – eu l-am prins ! a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi are dreptul să primească mărul …
- Da, dar nu-i decât un  singur măr ! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte ?!
Ariciul Ţepoşilă  a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
-          Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:  - Asta ţie , Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
-          Iar asta ţie Moş Martine …
-          Dar de ce mie ? răspunse, mirat, ursul.
-          Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim !
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.

duminică, 12 februarie 2012

Toamna cea bogata

Am privit spre cer
Zarea-ndepartata
Si-am vazut venind
Toamna cea bogata.

R. La, la, la, la, la,
Sa ma joc as vrea,
La, la, la, la, la.

Sa plutesc usor,
Ca o fruzulita,
Si sa picur
Pic, pic, o ploita.
R.
Sa culeg un mar,
Sa miros o floare,
Si sa plec in zbor
Cu pasari calatoare.

miercuri, 8 februarie 2012

Din gradina de legume


Din gradina de legume
Toate le cunosc pe nume
Uite colo musuroi
Capatani si Usturoi
Discutand cu doi Cartofi
Grasi, infumurati si fonfi
Langa Ceapa se azmute
Un sfrijit de Ardei iute
Are el o rafuiala
Cu Gulia rea si cheala
E-o problema a lor mai veche
Nu e Morcov la ureche
Si ca martor isi aduce
Un var prim: Ardeiul dulce
Nici Gulia nu se lasa
O Ridiche si o Varza
Vin sa-i faca ei dreptate
Mai incolo mai departe.
Vinetele stau si ele
La sfat cu trei Patlagele.

luni, 6 februarie 2012

A venit pe dealuri, toamna!


A venit pe dealuri, toamna,
Cu frunze şi flori,
O primim cu bucurie
Şi-i cântăm în cor:
Fructe parfumate
Şi legume coapte
În dar le primim
Şi îi mulţumim.
Fructe parfumate
Şi legume coapte
În dar le primim
Şi îi mulţumim.
Au plecat şi păsărele
În stoluri pe sus,
Vânturi, ploaie, nori şi ceaţă
Toamna ne-a adus.
Fructe parfumate
Şi legume coapte
În    dar le primim
  Şi îi mulţumim.

luni, 9 ianuarie 2012

CELE PATRU PIERSICI


O dată, un ţăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat dimineaţa la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică. A plecat apoi la câmp, lăsându-i să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă,când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru în tindă şi l-a întrebat pe cel mai mare:
- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?
- Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mulţumesc. A fost tare bună. Am luat,apoi, sâmburele, 1-am plantat în spatele casei, am udat locul şi nădăjduiesc săcrească acolo un piersic frumos şi roditor.
- Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi un bun gospodar.
Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cu piersica ta?
- Am mâncat-o. A fost atât de bună, coaptă şi fragedă...
- Şi apoi?
- Păi, am aruncat sâmburele şi m-am dus la mama să-i mai cer câteva, că tare bune erau.
- Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nu ajungi un om lacom că "lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă". 
Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună? - 1-a întrebat ţăranul şi pe cel de-al treilea fiu al său.
- Nu ştiu.
- Cum nu ştii, da’ ce-ai făcut cu ea?
- Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg şi am dat-o cu zece bani. Uite-i!
- Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nu toate sunt devânzare în viaţă; mai ales, nu ceea ce ai primit de la părinţi.
În sfârşit, ţăranul 1-a întrebat şi pe ultimul băiat, cel mai mic dintre toţi.
- Dar ţie ţi-a plăcut piersica?
- Nici eu nu ştiu, tătucă.
- Cum, şi tu ai vândut-o?
- Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de peste drum, care e bolnav, şi i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea şi mi-a mulţumit din suflet.


Pilde si povestiri ortodoxe cu talc

duminică, 2 octombrie 2011

Ghicitori despre fructe si legume


ghicitori - pepeneAscuns în camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)


struguri ghicitoriSoarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.

(strugurele - vita de vie)


ceapa ghicitoriFetisoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca încep a lacrima.
(ceapa)

ghicitori dovleacul

Cine se-ngrasa legat?



(dovleacul)


ciuperca ghicitori
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu într-un picior.

(ciuperca)

cirese ghicitoriÎn gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.


(ciresele)

morcovi ghicitori
Sade mosul în camara
Cu mustatile afara.


(morcovul)


varza ghicitori legume
Am camasi nenumarate
Le port pe toate îmbracate.



(varza)



sfeclaCe-i rosu, mar nu-i;
Creste-n pamant, ceapa nu-i?


(sfecla)


fasole ghicitori
Alba pasaruica,
Pe arac se urca;
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
(fasolea)

marți, 6 septembrie 2011

Toamna de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori în seară,
Toamna au roade bogate
Au şi fructe, şi bucate
Mere, pere in panere.
Prune bune si alune,
Şi gutui amărui,
Cu puf galben ca de pui.
Şi tot felul de legume,
De nu le mai ştii pe nume.

joi, 21 aprilie 2011

MERELE









Rotunjoare, colorate,

In camara sunt pastrate

Si cu ele curatate

Faci placinte minunate!